Nuditate - / + teatru

Eu nu sunt Eva, tu nu esti Adam. Nu suntem pe o insula pustie. Realitatea- sunt haine pe noi. Unii se dezbracă imaginar unul pe altul. Ei se simt stînjeniţi să o facă în realitate sau nu este posibil aşa ceva. Alţii au un job care presupune dezbrăcarea. Nu, ei nu sunt streaperi - ei sunt actori. Totuşi - sunt haine pe noi.
Te vezi nud şi începi a analiza ce-ţi place şi ce nu-ţi place la propria persoană. Unii au teamă să facă şi asta. Il/o vezi dezbrăcat/ă - de ce încetezi să gîndeşti? Oare hormonii şi dorinţa ne întunecă într-atît raţiunea că pur şi simplu rămînem doar noi şi instinctele animalice. Poate în nuditate este un mesaj indirect pe care trebuie să-l înţelegi.
Recent am văzut o piesă de teatru şi unii spectatori nu au înţeles lecţia de viaţă, dar au rămas impresionaţi de faptul că actriţa s-a dezbrăcat de toate obiectele vestimentare. Mă întristează să văd că tot maimuţe am rămas . Evoluăm, dar ce folos?

" Dulceaţa se mănîncă iarna, castraveţii lungi -iarna, bananele şi iarna şi vara, ceaiul este dăunător, barză sau varză, pantalonii sunt pentru bărbaţi,..."

Am încercat să caut textul piesei " Mame fără pizdă" (scuze pentru limbaj) scrisă de Nicoleta Esinescu, dar nu am reuşit. Între ghilimele sunt doar fragmente din memorie. Dacă cineva ţine minte mai mult, voi fi bucuroasă să mă corecteze sau să adauge. N-aş vrea să dezvălui mesajul piesei. Tot ce pot să spun este că este legată de evenimentele din 7 aprilie. Fiecare ar trebui să-şi facă propriile concluzii.

PS : Respect enorm pentru Doriana Talmazan (actriţa din imagine). Trebuie să ai tărie de caracter şi talent pentru a transmite oamenilor ceva de impact .