Am uitat cum este...

În fiecare an pe data de 1 decembrie îmi felicitam prietenii si ma bucuram si eu impreuna cu ei. Zapada, frig, ornamente pentru brad, lumini, miros de copturi, ....e altfel. Anul acesta m-am pierdut printre problemele zilnice si am uitat ce inseamna atmosfera de sarbatoare. Nu mai sunt copil, au aparut mai multe griji. Oare asta conteaza? Voi zimbi peste ani de presupusele probleme. Vor aparea altele si mai complicate.

E foarte plăcut să simţi feeria sărbatorilor de iarna. Sunt Fragmente din viaţă pentru care merită să fiu veselă:
"Goana după cadouri" - Cînd eram mică nu prea cumpăram cadouri, ci le primeam. Fiecare colţişor din apartament era răscolit în căutarea darului de la Moş. Nu le puteam găsi. Şi totuşi era ceva care nu trecea de năsuc . Aveam un simţ deosebit la dulciuri . Ele se găseau uneori frumos împachetate pe rafturi - printre haine, alteori sus - pe dulap şi chiar şi la balcon.

"Impodobitul bradului" -Noi alegeam globurile şi le plasam pe toate uniform, sub unghiuri - o adevărată arta :). Împodobitul era încununat nu de steluţa din vîrf, ci de aprinderea beculeţelor făcute de tata. N-am mai văzut astfel de beculeţe - mici, multe şi colorate.

"La săniuş" - am mîncat atîta zăpadă şi veneam acasă udă. Erau 2 deluşoare pe care le-am coborît şi pe burtă , iar sania rămînea în urmă. Un lucru e sigur - hainele stăteau în picioare chiar şi după ce le dezbrăcam.

" Ritualul spălatului cu zăpadă" - întîi o bulgăreală zdravănă cînd ieşeam din şcoală după care urmau atacuri asupra fetelor. Nu puteai fugi şi îţi dădeai seama că mai bine te lăsai păgubaşă. Ei erau mai puternici şi nici o coaliţie de-a noastră nu-i învingea.

" Înfulecatul" - eu nu ştiu cum de încăpeau atîtea bunătăţuri în noi. Mîncarea gătită de mama şi bunica e aromată, apetisantă ... te lasă fără cuvinte. Noi eram săcuşori fără fund.

" Obiceiuri" - colinde, semănat, urat, ... . E plăcut să primeşti pici care umblă prin fiecare casă pentru a creea o atmosferă deosebită. Ei sunt zgribuliţi , cu căciulile trase pe frunte şi uneori mai uită din cuvinte, dar gestul contează.

Poate e cazul să te opreşti şi să te simţi fericit. Măcar pentru o clipă. Totul va părea mai uşor şi mai plăcut. Inspiră aerul de sărbătoare. Undeva - eu fac la fel :D.